Conacul Hariton

Cea mai vizibilă ruină din județ, conacul Hariton, sau ce a mai rămas din el, mai poate fi încă admirat la marginea șoselei, pe DN 1B, în Săhăteni. Clădirea principală a fost ridicată pe la 1930 de boierul Gheorghe D. Hariton, mare proprietar local de terenuri și construcții. Conacul se regăsește încă pe lista monumentelor istorice.

Conacul Hariton este astăzi cel mai vizibil dintre vechile conace buzoiene aflate în colaps. Proprietatea a fost naționalizată de comuniști, familia Hariton fiind luată pe sus în miez de noapte și deportată fără a mai apuca să-și ia ceva din lucruri. Apoi, reședința a fost transformată în centru de recreere pentru localnici, în incintă amenajându-se un teren de sport și o sală de proiecții cinematografice. Mai târziu, aici au funcționat birourile, cantina și alte anexe ale IAS-ului local. După 1989, conacul Hariton, trecut între timp pe lista monumentelor istorice, a fost lăsat de izbeliște, înregistrându-se numeroase furturi și distrugeri care l-au adus într-o stare iremediabilă de degradare. Conacul era cochet, cu multe balconașe, ferestre, săli și o pivniță adâncă. Acum l-a năpădit paragina și, dacă nu se va întâmpla vreo minune, se va prăbuși curând. Din acest motiv, vizitarea în interior poate fi o inițiativă riscantă. Și actualul sediu al Primăriei Săhăteni se află tot într-o clădire care a aparținut, odată, familiei Hariton. Nepoții boierului încă vin în sat o dată pe an, de Sfântul Gheorghe. Din toată moșia bunicului s-au mai ales cu vreo câteva hectare de pământ și cu vechiul conac, astăzi jumătate prăbușit.