1,330 total views, 1 views today

Tamaioasa romaneasca, soi de struguri alb si aromat, se cultivă pe teritoriul țării noastre de peste doua milenii, cu foarte mult timp înainte de invazia filoxerei, ceea ce explică încadrarea lui printre soiurile românești autohtone. Denumirea de Tămâioasă provine de la latinescul thymanea (tămâie), care, asociat cu ”românească”, face trimitere la naturalizarea soiului pe meleagurile noastre.

Tamaioasa romaneasca, acest soi aromat, isi gaseste radacinile tocmai in sudul Greciei antice, el fiind apreciat de catre toate popoarele aflate in bazinul Marii Mediterane, unde era folosit ca moneda de schimb. In spatiul romanesc, tamaioasa a ajuns atat pe filiera elena, prin colonistii greci, cat si prin interventia romanilor, dornici sa gaseasca acest soi in toate colturile Imperiului. Cunoscut sub diferite denumiri, acest soi este cultivat in foarte multe tari din lume. La noi, pentru a se produce vinuri cu denumire de origine controlată (DOC), tamaioasa romaneasca este cultivata în aproape toate podgoriile de pe Dealu Mare, dar si in multe alte locuri din tara. In Pietroasele, de exemplu, este considerat vinul zonei datorita ponderii foarte mari a acestui soi in regiune. Anual, de vreo zece ani incoace, la inceputul lunii septembrie, cand se incepe recoltarea tamaioasei, in localitate se organizeaza Sarbatoarea Tamaioasei.

Producția de struguri este relativ modestă, de până la 8-10.000 kg/ha și scade în procesul de supracoacere ajungând la 4-6.000 kg/ha. Strugurii acumulează frecvent 240-250 g/l zaharuri, iar în anii favorabili chiar 270-300 g/l. Vinurile au un conținut de alcool de 12%-14%, de o culoare între galben-auriu și chihlimbariu, cu o aromă bogată de flori de tei și salcâm, cu o mare persistență gusto-olfactivă. Vinurile realizate din acest soi sunt vinuri albe, aromate si de regula dulci. Ele pot fi invechite in sticla pana la 6-7 ani, fara ca aroma sa-si piarda nuantele sale initiale. Apoi intensitatea aromei scade, sugerand mirosul fagurelui de miere.