Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, veche vatră de spiritualitate ortodoxă românească, îşi are obârşiile în multisecularul creştinism de la Curbura Carpaţilor, fiind clădită pe sângele martiric al Sfântului Mucenic Sava de la Buzău. Întemeiat în anul 1502 ca Episcopie sufragană a Mitropoliei Ungrovlahiei, scaunul vlădicesc de la Buzău a fost ridicat în anul 2009 la rangul de Arhiepiscopie, având în jurisdicţie judeţele Buzău şi Vrancea.

Muzeul bisericesc eparhial a fost înfiinţat în anul 2007, la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie Norocel. Aşezată la intrarea în incinta Centrului Eparhial, pe partea stângă, clădirea Chesarie Episcopul (dată în folosinţă în anul 1838), care adăposteşte muzeul, reprezintă un important monument istoric şi de arhitectură. Realizată în stil neoclasic, poartă cu sine, în curgerea nestăvilită a timpului, un dublu mesaj istoric: originea daco-romană a poporului nostru, argumentată de existenţa pe peretele de est a unor basoreliefuri reprezentând capete de daci şi de romani, precum şi anticiparea evenimentului istoric de mare importanţă naţională al Unirii Principatelor Române (24 ianuarie 1859), motivate de existenţa stemei Moldovei (zimbrul) şi a Ţării Româneşti (vulturul) deasupra ferestrelor de la etaj. Atunci când s-a scos piatra pentru ridicarea acestei construcţii, a fost descoperit tezaurul Cloşca cu puii de aur. La parterul clădirii sunt amenajate mai multe săli. În unele se află depozitate icoane, obiecte bisericeşti şi cărţi de patrimoniu care nu au putut fi expuse, iar în altele urmează a se constitui ateliere şi laboratoare pentru restaurarea şi conservarea pieselor de muzeu. La etaj, pe holul impresionant de generos şi în cele şapte săli, sunt expuse documente privind vechimea acestei Eparhii şi pe unii dintre ierarhii ei, precum şi numeroase icoane, obiecte liturgice, veşminte arhiereşti, cărţi bisericeşti, tablouri ş.a.

Palatul arhiepiscopal zidit în vremea lui Matei Basarab, marele voievod al Ţării Româneşti, a fost reconstruit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu şi, ulterior, în perioada arhipăstoririi episcopului Chesarie, fiind îmbunătăţit cu un foişor brâncovenesc în vremea arhiepiscopului Epifanie şi pictat cu cheltuiala sa, spre pomenirea şi cinstirea Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu. Demn de menţionat este şi faptul că, în acestă clădire, se află şi camera unde a poposit, pentru o noapte, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe când se afla în trecere de la Iaşi spre Bucureşti (5-6 februarie 1859). Palatul arhiepiscopal se află zidit deasupra unei pivniţe mari realizate după arhitectura brâncovenească; aceasta a fost consolidată, restaurată şi transformată în sală de recepţie, după planurile mitropolitului Antonie Plămădeală, fiind împodobită cu scene biblice şi chipuri de ierarhi, precum şi cu evenimente importante din istoria Eparhiei de la Curbura Carpaţilor.

Având în vedere că este locuinţa de serviciu a ierarhului locului, Palatul arhiepiscopal nu poate fi vizitat. Muzeul episcopal se vizitează de miercuri până duminică, între orele 8 și 16. Intrarea este liberă. Informații suplimentare se pot obține la 0238.413.608. Într-un eventual pelerinaj pe meleaguri buzoiene, Arhiepiscopia ar trebui să fie prima pe listă.