Lacul Odaile
Lacul Odaile, numit de localnici și Lacu’ ăl mare, de fapt o băltoacă ceva mai mare, are o suprafață de doar o jumătate de hectar și o adâncime maximă de doi metri, când plouă mult sau se topesc zăpezile.
Principala lui ciudățenie este că, deși format pe un masiv de sare, este un lac cu apă dulce, mâlul de pe fundul lui împiedicând dizolvarea sării în apă. Din acest motiv, lacul găzduiește o bogată vegetație acvatică. O altă ciudățenie a lacului este completa lui izolare față de rețeaua hidrografică a zonei, acesta fiind alimentat doar din precipitații. În anii foarte secetoși (memorabili au fost 1946 și 1968), lacul Odaile a secat complet. Cea mai veche atestare documentară a acestui luciu de apă, situat la 580 m altitudine, în mijlocul satului Lacu, printre grădini, datează de aproape patru veacuri.
