În 1694, la vremea când marele spătar Mihai Cantacuzino, unchiul domnitorului Constantin Brâncoveanu începuse deja construirea mănăstirii Adormirea Maicii Domnului de la Râmnicu Sărat, Mihalcea Cândescu şi soţia sa Alexandrina Cantacuzino au hotărât să folosească prilejul dat de prezenţa apropiată a meşterilor aduşi de spătar şi au început ridicarea an­samblului de la Berca. Manastirea cetate Berca, monument istoric, pare însă să fie mai veche, ea fiind menţionată într-un document din 1672. În acest moment ansamblul este în curs de restaurare.

Meşterilor li s-a poruncit să ridice o biserică asemănătoare cu cea deja începută la Râmnic. Avea iniţial trei turle din cărămidă, una pe naos, alte două pe pridvor şi era pictată şi la exterior, aşa cum indică actul de închinare din 1741. Portalul are coloanele angajate sprijinite pe doi lei şi fusurile sculptate în torsade de viţă de vie. Uşa din stejar păstrează, săpate în relief, nu­mele ctitorilor. Pe latura de sud a fost ridicată o casă egumenească, peste pivniţe boltite din cărămidă, cu gârlici de acces, singurele care se mai păstrează până azi. Catagrafia din 1825 face precizarea că stăreţia avea cinci camere şi o trapeză cu un foişor în faţă. Foişorul avea stâlpi din piatră, sculptaţi cu motive vegetale care, cu ocazia reparaţiilor din anii 1832 – 1834, au fost înlocuiţi cu alţii din lemn. Alte documente din anii 1860 – 1864 ilustrează evoluţia ansamblului prin adăugarea mai multor construcţii anexe: o altă clă­dire cu cinci camere, o „pâinărie”, o cuhnie, o cămară, un şopron, o velniţă, un grajd, etc. Clopot­niţa, cu porţi din lemn, era situată în colţul din sud-vest şi a fost grav deteriorată în august 1944.

În secolul al XIX-lea, Manastirea cetate Berca a găzduit o serie de şcoli şi instituţii. În anul 1832, la mănăstire este atestată o şcoală elementară pentru copiii din sat iar între 1838 şi 1859 aici a fun­cţionat şcoala pregătitoare pentru seminarul teologic, numită şcoala de gramatici sau „şcoala candi­daţilor de preoţi”, transferată de la Episcopia Buzăului. În 1876, la mănăstire a fost mutată de la schitul Nifon şcoala destinată pregătirii monahilor şi tinerilor săraci, înfiinţată de episcopul Dionisie Romano în 1861. Din 1865, în clădirile anexe s-a stabilit se­diul subprefecturii Plaiului Pârscov, iar din 1871 aici s-a instalat cazarma unei unităţi de dorobanţi. În 1944, în timpul confruntării dintre trupele germane şi cele sovietice, Manastirea cetate Berca a fost grav avariată, nemţii trăgând cu tunurile în ruinele mănăstirii, unde se instalase un post de observaţie sovietic. În anii ‘80 ai secolului trecut s-a realizat o consolidare şi restaurare a bisericii. Din 2004 a fost reorganizată viaţa monahală, fiind aduse aici mai multe călugăriţe de la mănăstirea Răteşti. Informații despre manastirea cetate Berca pot fi obținute la 0722.507.098.