În mediile scriitoriceşti de la sfârșitul mileniului trecut erau aduse uneori în discuţie, ca motiv de amuzament, pietrele lui Ion Gheorghe, megalitii colecţionați de el din munţi. Poetul studia cu lupa zgârieturile de pe aceste pietre şi încerca să le descifreze ca pe nişte inscripţii din vremea dacilor.

În curtea Institutului Civilizației Megalitice – Ion Gheorghe din satul Sărățeanca se află o colecție impresionantă, de peste 1000 de statuete din paste litice. Venite cu mesaj din străistoria acestor meleaguri, povestea lor pare incredibilă. Poetul Ion Gheorghe a încercat toată viața să le cucerească un loc în patrimoniul cultural, după cum singur se exprimă, dar s-a lovit mereu de argumentul imbatabil cu natura creatoare, care scutește de răspunsuri grele. Aceeași natură creatoare care a sculptat și Sfinxul, plus toți megalitii munților noștri, toți moșii și babele, Dochiile și apostolii, zmeii și împărații etc! Statuetele din paste litice au fost repede catalogate drept concrețiuni grezoase și cu asta i s-a mai atribuit naturii o muncă misterioasă și inutilă, dacă oamenii nu-i pricep mesajele.