Tablitele de la Ruginoasa

În Culmea Ghiocei, vis-a-vis de școala primară, 30 m deasupra drumului principal, două scobituri în stâncă, aidoma unor polițe etajate, ne vorbesc despre un mod de comunicare foarte vechi. Aici s-au descoperit tablitele de la Ruginoasa.

Zeci de desene, asemenea unor pictograme, zac pe podeaua acestora, fără ca vântul sau ploile să le fi pricinuit vreun neajuns. Un cadran dreptunghiular, ce se remarcă prin redarea elementelor sacrale, spicul de grâu și zig-zag-ul (apa în curgere sau spirala unghiulară), împărțit la rândul său în carouri mici, în fiecare dintre ele ascunzându-se simboluri, ce ar putea fi interpretate într-un anumit fel, și alte câteva desene, cum ar fi un șir de trei unghiuri sau triunghiuri, simbolistică întâlnită în cadrul unor descoperiri făcute pe Valea Topologului, Pietrele-Giurgiu (cândva, Ilfov) 5200 a. Chr., Sărata Monteoru (mileniul II a. Chr.), un desen ce ar putea fi o reprezentare mai complexă a pomului vieții, suprafețe hașurate, ca un fel de scărițe ori plase, ce ar putea reprezenta coloane, cursuri de apă sau rădăcinile și seva care întrețin viața, fac obiectul discuțiilor pe prima poliță. Cea de-a doua, situată la câțiva metri deasupra celei dintâi, prezintă în plan vertical un răboj, calendar anual, reprezentat prin 12 tăieturi, realizate în peretele de stâncă așa încât să releve caracterul fiecărei luni în parte, însoțite de simboluri, ca într-o scriere runică, care ar putea indica numele fiecarei luni, sau ar putea constitui simbolul unor constelații, specific fiecărei perioade.

Conform specialiștilor în domeniu, unele dintre aceste însemne aparțin perioadei paleocreștine, altele se regăsesc în Dicționarul Semnelor (SD), aparținând unor perioade mai îndepărtate.

Diana Gavrilă