Drumul cramelor

Drumul Cramelor, adică principalul drum turistic buzoian, este recent refăcut și bine asfaltat. Lung de 50 de kilometri și cu o diferență de nivel de peste 400 m, șerpuiește în mare parte pe la poalele Dealului Mare, cu trecere printre vii, păduri și destul de multe sate.

Casa de la Chiojdu

În secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, în zona subcarpatică a Buzăului s-a cristalizat o arhitectură populară monumentală, cu trăsături specifice, ilustrată și în Muzeul Satului Dimitrie Gusti printr-o casă reconstruită în anul 1936 după o gospodărie din Chiojdu Mic, de la începutul secolului al XVIII-lea. Adevărata Casă de la Chiojdu, (casa Codescu - monument istoric,

Muzeul crucilor

Bătrâna bisericuță din Tudorochești a stat mărturie luptelor duse aici de Mihai Voievod Viteazul împotriva polonilor, fiind ridicată în memoria lor. Dovadă în acest sens stau înscrisurile istorice, dar și poveștile bătrânilor. Alături de crucile care o înconjoară formează ceea ce localnicii numesc Muzeul crucilor de piatră.

Impletituri din nuiele

Impletiturile vegetale tradiționale, din nuiele de alun sau răchită, cunoscute și folosite de la începuturile lumii, sunt tot mai rare. La Mierea, în Buzău, meșterul Auraș Guloiu se străduiește să ne contrazică. Pe vremuri, nuielele mai groase erau folosite la coșurile pentru

Carierele de calcar

În județul Buzău există mai multe masive calcaroase formate din cochilii de scoici fosilizate și cimentate. Carierele de calcar din zonele Năeni, Pietroasele sau Ciuta datează de mai bine de două milenii, fiind folosite în primul rând la extragerea pietrei pentru construcții sau pentru producerea varului. Câteva dintre aceste grote subterane pot fi explorate.

Puntea suspendata

Valea Buzăului este destul de des traversată de punți și poduri suspendate care mai de care mai pitorești, unele adevărate relicve (încă) bune de utilizat. Puntea suspendata din Zaharești este puțin mai altfel. Amatorilor de inedit și senzații tari le recomandăm un loc aflat oarecum la

Cioplitorii in piatra

Am urcat pe Dealu Mare în căutare de mici suveniruri din piatră. N-am găsit tocmai ce căutam, dar am dat peste altceva, care ne-a fascinat: un atelier în care câțiva meșteri, adevărați artiști, modelau piatra, la dimensiuni ceva mai mari decât ne-o doream noi. Erau cioplitorii in piatra din Năeni.

Stejarul secular

Stejarul secular din centrul Buzăului, Quercus robur după numele lui științific este, foarte probabil, ultima gigantică rămășiță a codrului Vlăsiei din această zonă. Poate fi admirat peste gard, pe o proprietate privată situată la intersecția străzilor George Emil Palade (fostă T. Vladimirescu) și Crizantemelor, peste drum de parcul Bogdan Petriceicu Hașdeu.