Tezaur uman viu
Tezaur Uman Viu este un titlul onorific acordat de Ministerul Culturii la inițiativa UNESCO, pentru apărarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Doi buzoieni poartă cu mândrie titlul de Tezaur Uman Viu: Amelia Papazissu și Mircea Micu.
Adela Petre este specializată în ţesut cu păr de capră. S-a născut la 10 iunie 1929, în satul Valea Sibiciului, comuna Pătârlagele. Este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor: piese de port popular, feţe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră. Buzoianca este membru al Academiei Artelor Tradiţionale şi multe dintre creaţiile ei, expuse în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări în Franţa, Italia, Olanda, Grecia etc. Adela Petre a îndrumat zeci de ucenici în arta populară, a oferit patrimoniului cultural sute de ţesături din păr de capră, a arătat lumii prin expoziţii tradiţia autentică a zonei Buzăului şi de aceea a fost declarată Tezaur Uman Viu, de către UNESCO. La cei aproape 90 de ani ai săi, Adela Petre este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor: piese de port popular, feţe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră. În mai 2014, o ţară întreagă a fost impresionată de imaginile în care a doua cea mai puternică femeie din lume, Jill Biden, soţia vicepreşedintelui USA, Joe Biden, a îmbraţişat-o pe Adela Petre, veterana meşterilor populari din România. Buzoianca nu s-a aflat însă la prima întâlnire de grad înalt, ea având privilegiul, cu care puţini români se pot mândri, de a le întâmpina pe primele doamne ale Statelor Unite din ultimele decenii. În 1995, s-a îmbrăţişat cu Hillary Clinton, iar în 2008, cu Laura Bush. Din păcate, doamna Adela Petre ne-a părăsit în luna martie 2019. Păstrăm această informație aici în semn de omagiu…
Amelia Papazissu este un artist popular specializat în ţesut şi împletituri cu lână şi păr de capră. Amelia Papazissu s-a născut pe 20 mai 1954, a intrat în învăţământ în anul 1978, ca profesor suplinitor, apoi, din 1984, a devenit instructor la cercul de ţesături tradiţionale al Clubului Copiilor din Beceni, unde o găsim şi astăzi. Este coautor al unei enciclopedii de artă şi cultură tradiţională, alături de sociologul Gheorghe Petcu şi de-a lungul anilor a organizat zeci de expoziţii personale de ţesături, ştergare, costume populare din colecţia personală a familiei Papazissu. A îndrumat sute de copii în arta populară, a oferit patrimoniului cultural sute de ţesături din lână şi păr de capră, a arătat lumii prin expoziţii şi târguri tradiţia autentică a zonei Buzăului. În cele patru decenii de activitate, Amelia Papazissu a utilizat în creaţiile sale numai motive tradiţionale de pe Valea Slănicului.
Mircea Micu este meşter popular care confecţionează instrumente muzicale, precum cimpoiul şi buciumul. Mircea Micu s-a născut la 22 mai 1939 în Săruleşti, judeţul Buzău. Este un solist instrumentist şi meşter popular dar şi unul dintre puţinii creatori de instrumente muzicale din ţară, făuritor de buciume şi cimpoaie. Mircea Micu a îmbrăcat de mic copil costumul popular, învăţând să cânte la cimpoi, fluier, caval şi bucium. A susţinut prin eforturi proprii mulţi copii pe care i-a învăţat să cânte la cele două instrumente tradiţionale, fiind timp de şase ani instructor la Şcoala Populară de Artă. La vârsta de 35 de ani a făcut prima înregistrare la radioul public. Între timp, a cântat cu maestrul Marcel Budală, cu Grigore Leşe, orchestra din Craiova etc. A participat la numerose festivaluri cum ar fi Cântarea României în 1977, Maria Tănase în 1978, Copiii lumii doresc pacea în 1978, Cântarea României, 1983 şi 1987, Pe Urme de Baladă, Prin Muzică la Obârşii, Festivalul Slănicului etc., obţinând diverse medalii şi diplome.
