Tezaurul de la Cislau
La data de 12 iulie 1987, Nicolae Filip, Ștefan Tănase, Petre Șovar și copiii Mihăiță și Florin Tănase, refăcând gardul unei proprietăți a familiei Tănase, situată la circa 700 m de marginea satului Bărăști, comuna Cislău, în zona numită Dărâmături, au descoperit un tezaur monetar format din 244 de piese de argint.
Punctul respectiv se află în partea de NV a Depresiunii Cislăului, la poalele dealului Zamora, sub vârful Muchia Înaltă. În această zonă sunt atestate mai multe așezări anterioare cuceririi romane, dar până atunci nu apăruseră decât sporadic materiale arheologice din secolele II-III. De-a lungul timpului, zona a fost foarte circulată, asigurând legături lesnicioase cu Câmpia Buzăului, cu Valea Cricovului și prin Pasul Buzăului, cu Transilvania. Având nevoie de lemn pentru refacerea gardului, cei cinci au tăiat un prun uscat, la rădăcina căruia au ieșit la iveală mai multe monede de argint. Săpând, au găsit tezaurul. Acesta era depus într-un obiect ca un corn de bou, care era aplecat spre vale. Întrucât obiectul s-a distrus ușor, nemaiputând fi recuperat nici un fragment din el, se poate presupune că era vorba despre o pungă din material perisabil, probabil piele, ce a luat forma adânciturii în care a fost depusă. Împreună cu banii s-a găsit și un fragment ceramic, ulterior pierdut. A doua zi, N. Filip a adunat monedele împărțite inițial între descoperitori și le-a donat Muzeului Județean Buzău. Un specialist al muzeului s-a deplasat, pe 21 iulie 1987, în satul Bărăști, pentru a obține informații despre locul și condițiile descoperirii și pentru a recupera alte piese, în cazul în care ar mai fi existat. Din discuțiile avute cu descoperitorii a reieșit că în acel loc, cu mai mulți ani în urmă, apăreau bani după ploaie: când venea apa de ploaie mai spăla câte un bănuț pe care îl găseau copiii. Unul dintre cei care au găsit monede în locul respectiv este Sandu Câmpeanu din Cislău. Din cei 6-7 bani descoperiți inițial de acesta, trei au fost recuperați și au ajuns în colecția Muzeului Județean Buzău, la un loc cu restul tezaurului. La o zi sau două după descoperire, un copil din sat a mai găsit o monedă care, din păcate, s-a pierdut. Se pare că tezaurul de la Cislau a fost recuperat în proporție foarte mare. Pe lângă declarațiile descoperitorilor, cercetările întreprinse la fața locului sunt un argument în acest sens. Groapa în care a fost depus tezaurul avea adâncimea de circa 25 centimetri și diametrul de 17-18 centimetri, neputând adăposti mai mult de câteva sute de piese.
Cele 244 de monede de argint din tezaurul de la Cislau, care se găsesc în prezent la Muzeul Județean Buzău, sunt denari romani imperiali din sec. I-II, bătuți după reforma monetară a împăratului Nero. Starea lor de conservare este bună, dar majoritatea prezintă un grad avansat de uzură, din cauza circulației îndelungate.
Eugen Marius Constantinescu
istoric & arheolog