Buzaul interzis

Câteva locuri din orașul Buzău ascund monumente vechi, clădiri interesante despre care s-au scris și s-au povestit multe, construcții care au marcat, la un moment dat, istoria orașului. Locuri care, din tot felul de motive zac astăzi bine ferecate, degradându-se văzând cu ochii. Nu pot fi vizitate. Câteva dintre ele nu pot fi nici

Cercul militar

Clădirea Casei Armatei (Cercul Militar) de pe Independenței, vecină cu mai tânărul Colegiu Naţional Mihai Eminescu, a fost construită în 1914 de un antreprenor german, după toate rigorile vremii. Are o suprafață utilă de peste 1500 mp, dispuși pe trei niveluri. Vreme de peste nouă decenii, ofiţerimea din garnizoana Buzău

Hanul disparut

BZ-II-m-B-02337 (pre numele lui de monument istoric încă prezent în LMI) a fost un popular han al Buzăului de altădată. Ridicat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la marginea vechiului centru comercial al orașului, chiar peste drum de Bazar (fosta hală de carne și pește), hanul disparut recent găzduia drumeți și negustori

Obiective turistice Buzau

Lacul Vulturilor Cascada Cașoca Tabăra Măgura Vulcanii Noroioși Muzeul Chihlimbarului Trovanții Casa cu blazoane Platoul Meledic Siriu Asezarile rupestre Glasul pietrei

Uzina electrica

Uzina electrica din Buzău, astăzi un discret monument istoric, a fost dată în exploatare în 1928 și și-a încetat activitatea în 1952, odată cu racordarea orașului la rețeaua regională / națională de distribuție. În anul 1935, 61 km din totalul de 91 km de străzi ai Buzăului de atunci erau iluminați electric.

Bisericuta din Crang

Povestea cochetei bisericuțe de la intrarea în Crâng a început în 1867, când întreg ținutul se zvârcolea într-o secetă cumplită. Pentru a face cerul să plângă, credincioșii au hotărât să aducă moaștele Sfintei Filofteia de la mănăstirea Curtea de Argeș. Când au ajuns cu moaștele în locul bisericuței de astăzi, s-a pornit un adevărat

Stejarul secular

Stejarul secular din centrul Buzăului, Quercus robur după numele lui științific este, foarte probabil, ultima gigantică rămășiță a codrului Vlăsiei din această zonă. Poate fi admirat peste gard, pe o proprietate privată situată la intersecția străzilor George Emil Palade (fostă T. Vladimirescu) și Crizantemelor, peste drum de parcul Bogdan Petriceicu Hașdeu.