Complexul Marghiloman, ieri si azi

Complexul Marghiloman își începe istoria undeva la sfârşitul secolului al XIX-lea, când Iancu Marghiloman câştiga la un joc de cărţi terenul de 22,5 hectare de la marginea oraşului Buzău. Între anii 1883 – 1887 va construi aici un conac ce va fi modernizat mai târziu de fiul său, Alexandru Marghiloman, urmând planurile arhitectului francez Paul Gottreau. După moda timpului, atunci când Capitala se transformă şi primeşte denumirea de Micul Paris, la Buzău începe construirea Vilei Albatros şi amenajarea unui parc. În anii trăiţi la vilă, Eliza Marghiloman, soţia viitorului prim-ministru, s-a ocupat îndeaproape de amenajarea acestui minunat parc dendrologic, aclimatizând nenumărate specii de arbori şi arbuşti aduşi din străinătate (ulmul secular, salcâmul japonez, chiparosul de California, castanul etc). Primăvara, târziu, când înfloreau trandafirii, Vila Albatros, cu verdeaţa ei luxuriantă, era o adevărată minune. Scriitorul Nicolae Peneş menţionează în lucrarea sa Alexandru Marghiloman – lordul valah: Dacă un zilier care cosea iarba din parc îndrăznea să rupă o floare, era amendat cu reţinerea muncii pe o zi. Complexul Marghiloman mai cuprindea heleşteul, vila musafirilor, case pentru grădinari, portari, casa personalului, două sere, uzina electrică, magazine pentru furaje, grajduri pentru caii de curse cu 54 de boxe. Palatul Marghiloman cuprindea 16 camere, hol şi toaletă la parter, 15 camere şi trei toalete la etaj, pereţii erau tapisaţi cu mătase, iar pe jos se afla parchet. La subsol se afla pivniţa cu mai multe hrube. Aleile din parc se întindeau pe 1300 metri liniari, aleea trandafirilor remarcându-se în mod deosebit. Cafeaua Marghiloman, pregătită aici la începutul secolului trecut, după o reţetă specială, conţinea rom sau coniac şi era făcută la nisip. Aceasta a reprezentat un mare interes pentru protipendada bucureşteană, putând fi servită doar în localuri de lux ca Athenee Palace, Capşa sau Corso.

Considerat părintele hipismului românesc, Alexandru Marghiloman a fost primul organizator al curselor cu pariuri pe terenul hipic Floreasca din Bucureşti. El a contribuit la construirea hipodromului de la Băneasa și a înfiinţat Jockey Club Roman, al cărui vicepreşedinte a fost. În 1892 construieşte un hipodrom de 42 ha şi la Buzău. Tot aici a organizat prima crescătorie de cai pursânge, numele calului său preferat fiind Albatros, de unde şi numele vilei principale. Caii din herghelia sa au caştigat 27 de derby-uri prin Albatros, Zori de zi, Frunzeta, Doina, Ghiaur şi urmaşii acestora.

Vila Albatros a găzduit adevărate personalităţi printre care Regele Ferdinand şi Regina Maria, Nicolae Iorga, Dimitrie Sturza, P.P. Carp şi mulţi alţii. În lucrarea Povestea vieţii mele, Regina Maria îl descrie pe Alexandru Marghiloman ca fiind omul elegant al partidului conservator, bine îmbrăcat, zâmbitor, apropiat şi plăcut în purtare. Era bogat, ţinea cai de curse şi avea o casă întocmită cu belşug. Îi plăcea să primească şi primirile lui dovedeau o largă risipă şi o oarecare dorinţă de a uimi.

[…] Ne plăcea foarte mult să mergem la vila Albatros; ne aducea aminte de viaţa în ţările străine; îmi plăceau caii şi preţuiam mult căpşunele cultivate, precum şi frumoşii trandafiri care deosebeau casa lor. O zi petrecută la vila lui Marghiloman era totdeauna o zi plăcută şi Marghiloman ne făcea să uităm cu totul că era ministru. După moartea lui Alexandru Marghiloman în anul 1925, la vârsta de 71 de ani, conacul ajunge o mare ruină.

Astăzi ansamblul conacului Marghiloman, monument istoric, a fost parțial restaurat, devenind un deosebit punct de atracţie atât pentru locuitorii oraşului Buzău, cât şi pentru cei ce vizitează judeţul. A fost amenajat un foişor frumos, spaţii de joacă pentru copii, dar şi renumita alee a trandafirilor. Luminile ambientale montate în parc şi pe clădire pun în valoare măreţia ansamblului Marghiloman de odinioară. Nu demult a fost deschis aici Centrul Cultural Alexandru Marghiloman, un veritabil mijloc de informare şi educare, unde sunt organizate expoziţii, lansări de carte, audiţii muzicale, dar şi o bibliotecă publică. Mai mult, în fiecare sâmbătă se oficiază aici cununii civile.

Didina Constanda