Biserica Sf Nicolae din Bâscenii de Jos (comuna Calvini) a fost ctitorită în anul 1775 de vătaful de plai Tudor Săseanu, fiind pictată în 1797, apoi reparată în 1863 şi 1879, și recent restaurată. Adăposteşte un ansamblu valoros de pictură murală, bogat în elemente decorative care interpretează în spirit popular temele iconografice tradiţionale, decor datorită căruia a fost supranumită Voronetul Buzaului.

Familia Săseanu-Mărgineanu este și ctitora unei biserici mai vechi din lemn cunoscută ca Schitul Sfinţii Îngeri, care a fost mutată pe o altă moşie din satul Miluiţi. Pe locul acesteia s-a ridicat biserica Sf. Nicolae de către vătaful de plai Tudor Săseanu, cu soţia sa Ancuţa, protopopul Mihalcea Săseanu, preotul Dragomir Săseanu şi fiii lor. Des pomenit în documentele prezentate, Tudor Săseanu nu este un anonim în istoria locală. Cunoscut mai ales drept ctitor al bisericii din Bâscenii de Jos, el face parte dintr-o familie a cărei istorie este cunoscută de la începutul sec. XVII. Tudor Săseanu este fiul preotului Mihai Săseanu, protopop de Aninoasa (menţionat cu acest titlu în 1741). Spre deosebire de cei doi fraţi ai săi Dragomir şi Mihalcea care urmează exemplul tatălui devenind preoţi (Mihalcea ajunge chiar protopop), Tudor a ales cariera administrativă. Menţionat cu titlul de logofăt în 1756 şi 1760, este trecut în pisania bisericii cu funcţia de vătaf al plaiului Săcuieni. Tudor Săseanu nu a mai apucat să vadă pictată această biserică, de către zugravul Ieremia, în anul 1797.

Satul Bâscenii de Jos are o veche atestare documentară, încă din sec. XVI. Era iniţial un sat de moşneni care deja la începutul sec. XVII se spărsese în cete de neam umblătoare pe bătrâni. În cursul sec. al XVII-lea, o parte din moşii sunt cumpărate de Şerban Cantacuzino. Din cauza datoriilor acumulate, urmaşii lui Mihai Cantacuzino, Safta Ghica, Bălaşa Greceanu şi Constantin Dudescu vând episcopului Misail al Buzăului o parte din proprietăţi, la 5 februarie 1739. Acesta, la rândul său o vinde la 20 mai 1741 protopopului de Aninoasa, Mihai Săseanu. Familia Săsenilor era atestată ca membră a comunităţii săteşti încă din anul 1617, când Stan Mărgineanu cumpăra moşii la Bâsceni. Urmaşul acestuia este Radu Săseanu, bunic al ctitorului bisericii, cunoscut şi cu numele de Mărgineanu.