Crama brancoveneasca

O veche crama brancoveneasca, catalogată astăzi ca monument istoric, a fost descoperită pe deal, în viile dintre Izvoru Dulce și Nenciulești, din comuna Merei. Am găsit aici ruinele unei pivnițe, fostă proprietate a domnitorului Constantin Brâncoveanu, datând din ultimul sfert al veacului al XVII-lea. Căutătorii de comori încă distrug bucăți din bătrânii pereți de cărămidă, tot sperând…

De jos din șosea, locul, neamenajat și cu acces dificil, pare un dâmb de moloz, însă, când te apropii, constaţi că, sub ruina unui fost conac, se află camere largi, în care, mai mult ca sigur, se depozita vinul. Crama brancoveneasca este o construcție subterană impresionantă, cu o singură alveolă, sprijinită pe o coloană centrală, în jurul căreia sunt amplasate patru bolți în calotă semisferică. Constantin Brâncoveanu, Domnul Țării Românești între 1688 și 1714, în drumul către mănăstirea Râmnicului poposea și la Sărata, unde avea două pimnițe de piatră. La Scăiani, Scheiai şi Sărata erau moşii, vii şi case vestite. Referitor la proprietățile și planurile domnești din zonă, în anul 1713, cronicarul consemnează 45 de pogoane de vie de la Sărata, ce se cheamă Lipiianca şi cu moşia de acolo, a treia parte, să i se facă şi pimniţă de piatră. Crama, aflată în apropierea conacului Dănescu, astăzi o altă ruină pitorească, a avut deasupra o locuință.

Mulți proprietari ai bătrânelor pivnițe din zonă au găsit îngropate în pământ, sub vii, adevărate rețele de catacombe, despre care nu se știe prea multe. Se presupune că toate aceste crame foarte vechi erau legate între ele de o rețea secretă de tuneluri, în scopuri de apărare. Galerii care traversau dealurile din vârf, până la câmpie.